Home » zmei tembeli » Copiii vaccinati pe facebook

Copiii vaccinati pe facebook

facebook-2

Copilul handicapat si vraciul de la Cluj

Din ce in ce mai des vad pe retelele sociale, in ultima perioada, posturi importiva vaccinarii.  Medicul meu de familie imi confirma ca din ce in ce mai multi pacienti ezita sa-si vaccineze copii pentru ca au vazut pe internet ce consecinte grave poate avea un vaccin. Statistica medicului meu de familie nu poate fi valabila decat pentru cartierul lui, asa cum statistica facute pe facebookul meu nu poate vorbi decat pentru cercul meu de cunostinte. Semnalele sunt totusi ingrijoratoare.

Cand vorbesc de posturi importiva vaccinarii am in minte genul de post facebook cu o poza a unui copil handicapat, cu mesajul “TE ROG SA DAI SHARE – Vaccinul X a nenorocit un copil la Hunedoara”.  Pe blogul la care face referinta postul, in general, apare si un medic de prin Cluj care vindeca cancerul cu ceai de musetel.

Titlurile genului asta de posturi includ, in general, fraze de genul “Senzational! Socant! Alfa acum de ce blah blah blah”. Observ ca unii medici, in incearcarea lor disperata de a transmite mesaje cat se poate de putin senzationale, dar utile pentru sanatatea publica,  folosesc acelas tip de titlu pentru a atinge acelas public – cel atras de stirile “Senzationale”. Un exemplu este postul unui chirurg din Bucuresti, cu titlul Un medic șochează! Cum economisești 200 000$! Citește, e viața ta în joc!

Nu incerc sa explic aici de ce este absurd si imporal sa-ti privezi copiii de vaccinare ci mai degraba incerc sa exprim cateva motive pentru care o parte dintre cititorii acestor mesaje importiva vaccinarii sunt puternic influentati de ele si risca sa actioneze ca atare. Sunt cateva motive pentru care nu ar trebui sa dam urmare rugamintii “te rog sa dai share”, indiferent cat de impresionati am fi de poza copilului de la Hunedoara.

In tribul meu, in savanala ciuperci

Oamenii au tendinta sa dea o importanta exagerat de mare povestilor despre alti oameni, mai ales atunci cand povestile sunt dramatice pentru protagonistii lor. Putem intelege usor tendinta asta daca tinem cont de faptul ca, pentru multe zeci de mii de ani, oamenii au trait organizati in triburi, in savana.

Evolutia a favorizat pe cei care au luat in serios si au tras invataminte din orice aventura nefericita a altor oameni despre care au auzit.* Putem presupune ca un om tribal cunoaste direct cateva zeci de persoane, majoritatea din tribul lui, si poate afla intamplari despre alte cateva zeci sau sute, apartinand triburilor cu care tribul lui este in contact.

Asadar, daca un om tribal a auzit ca un alt om a mancat o ciuperca maro (din cele din care si tribul lui mananca din cand in cand) si a murit, poate considera ca ciupercile maro pot fi, din cand in cand, fatale. Omul tribal este justificat sa creada ca ciuperca maro reprezinta un risc ne neglijabil, acest risc fiind 1 la cateva sute de oameni de care omul tribal poate, teoretic, sa auda. Evolutia i-a favorizat deci  pe cei care au luat acest risc in serios si au preferat sa nu mai manace ciuperci maro, ei avand o sansa mai mare de supravieturire. Aceasta tendinta, pe care oamenii o au pastrat-o, nu mai poate fi justificata in epoca ziarelor, a televizorului si internetului, in care fiecare om poate, teoretic, sa auda povesti despre alte miliarde de oameni. In exemplul de mai sus (presupunand ca am auzit la televizor despre un om care a consumat ciuperca fatala), riscul pe care il prezinta pentru mine ciuperca maro nu mai este unu la cateva sute ci, probabil, unu la cateva zeci de milioane, daca nu si mai mic. Revenind la problematica cu vaccinul, faptul ca la mine pe facebook apare poza unui copil handicapat de la nu stiu ce vaccin, nu imi spuine absolut nimic despre riscul pe care vaccinul respectiv il are pentru copilul meu.  In schhimb face apel la tendinta bine inscrisa in genele mele de a da o importanta exagerat de mare unui eveniment tragic despre care am auzit.

 

Daca-mi amintesc usor, inseamna ca e adevarat **

Euristica – sau Eroavaccinrea – disponibilitatii este o eroare frecventa de intuitie. Conceptul e   introdus de Daniel Kahneman (laureat Nobel pentru economie): atunci cand vrem sa estimam frecventa unui eveniment, ne vom folosi de usurinta cu care exemple legate de acel eveniment ne vin in minte: cu cat ne vin mai usor in momte exemple relative la respectivul eveniment, cu atat il consideram mai frecvent. De exemplu, dupa un accident de avion vazut la televizor, oamenii vor avea tendinta sa considere zborul cu avionul foarte riscant – ceea ce revine a considera ca frecventa accidentelor cu avionul este foarte mare, si asta doar pentru ca, in perioada imediat urmatoare accidentului de avion, acest exemlu tragic vine usor in minte.  Institutiile de publicitate stiu foarte bine de ce repeta la nesfarsit aceleasi mesaje.

Revenind la vaccinuri.  Atunci cand un parinte va trebui sa raspunda la intrebarea  “Cat de pericolos este un anumit vaccin pentru copilul meu ?”, in mod intuitiv, isi va aminti de exemple de poze de facebook cu copii handicapati de nu stiu care vaccin. Un caz in zece milioane sau un caz in zece mii ? Intrebarea asta nu are absolut nici o relevanta. Exemplele au venit usor in minte, eroarea de intuitie a intervenit deja, si decizia luata: vaccinul este periculos.

Ceea ce vezi este tot ceea ce este de vazut 

Cel mai adesea refuzam sa acceptam ca nu cunoastem elemente critice pentru a putea ajunge la o concluzie, si ne bazam doar pe putina informatie pe care o avem: Ceea ce vezi este tot ceea ce este de vazut**. In momentul in care am ajuns la o concluzie bazata pe niste informatii incomplete, avem tendinta sa ignoram informatii care vin sa o contrazica, pentru ca avem nevoie sa pastram o versiune coerenta a convingerilor noastre. Asadar, care sunt lucrurile pe care ar trebui sa le cunosc despre un vaccin inainte de a concluziona, pe baza pozei de pe facebook, ca vaccinul respectiv este periculos pentru copilul meu ? Cati oameni isi pun intrebarea asta cand dau share la articole importiva vaccinarii ?

Statisitca e oricum prea complicata

Termin cu o ultima eroare de intuitie si anume “ignorarea numitorului” sau,b50b9-math1 mai pe larg, ignorarea datelor statistice. O informatie de genul “un vaccin cu risc de handicap permanent de 0.001%” nu are ca si rezultat isterizarea parintilor. In schimb, o formulare de genul “un copil handicapat la fiecare 100 de mii de copii vaccinati” aduce imediat in mintea parintilor imaginea copilului suferind si frica ca li se poatre intampla copilului lor. Nici nu mai conteaza ca este unul din 100 de mii,  dintr-un milion sau din 10 milioane. Ceilalti 999999 copii vaccinati cu succes nu exista. Asa cum nu exista nici imaginea si ici numarul copiilor care au evitat un handicap  grav datorita vaccinului respectiv.

In concluzie

Textul asta este departe de a fi un argument importiva campaniilor antivaccinare. Un asemenea argument ar trebui sa contina date statitistice, rezultatele unor experimente stiintifice s.am.d. Nu am vrut decat sa prezint o parte din motivele pentru care campaniile astea abjecte de pe retelele de socializare importiva vaccinurilor  au asa de mare prindere  printre utilizatori.  Si de asemenea cateva motive pentru care ar trebui sa ne gandim de doua ori inainte de a da mai departe.

*  idea din paragraf e inspirata din Richard Dawkins

** concept din cartea  “Gandirea rapida. Gandirea lenta” de Daniel Kahneman

Advertisements

2 Comments

  1. arakelian says:

    am fost in spital de pneumologie, am cunoscut un grup de bolnavi de TBC. Toti vaccinati, chiar de 2-3 ori.
    Asa am inceput sa imi pun intrebari.

    In continuare avem un cumul de vaccinari in familie, analizate cu medicul curent. In Be nu se recomanda vaccinarea anti TBC, nu cea anti Hepatita B, imunizare naturala pt varicela si rujeola, si pt ca nu avem raceli de multi ani, nu vom face nici anti gripale si nici penumococi. Medicul insa e unul in varsta, recomanda nutritie si igiena vietii: miscare, somn, in casa 18-20 gr etc.

    Din pacate medicina romaneasca ne bombardeaza nu cu informatii consistente, ci cu frica, paranoia, publicitate la farmaceutice.

    Like

  2. arakelian says:

    apropos de statistica, am primit link-ul asta de la un doctor: http://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.0020124 . Sunt inginera, pricep cifre, grafice, si tot nu inteleg de ce banii pot manipula cifrele atat de…grav.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: